Cireşele prinse şi duse la vânzare par necăjite. Fără voia lor, se înghesuie printre roşii, dovlecei, caise, bani pierduţi, sâmburi şi pungi sparte. Clădite în mormane, sunt puse să mintă, să îşi ascundă slăbiciuinile fireşti: pete maronii, prea multe frunze, câte o codiţă albă de viermişor, sângele care li se scurge peste tot.

Originile rurale și marginale ale elitelor comuniste erau cel mai clar exprimate în preferinţele de consum privat; cămaşa de noapte a lui Nea Nicu, borşul de ştevie, loboda, salata de roşii nu au dispărut din viaţa dictatorilor care trăiau în palatele ţării. Peste ele s-au suprapus cerinţele protocolare, interesante până la un punct (vânătoare, dineuri fastuoase), dar mereu solicitante şi îndeplinite cu vizibilă stângăcie. Revolta „supuşilor” a avut şi ea …manifestări culinare, unele acut politizate. Dar de la „salamul cu soia”, până la instituirea fasolei cu ciolan de ziua naţională şi la sarmalele de la Sfânta Paraschiva mai sunt multe de povestit. 

Și, ca în cazul oricărei întrebări simple, răspunsul se complică semnificativ în chiar momentul în care încerc să-l formulez. Deodată întrebarea devine una urgentă. Se desprinde de pe propria sa osatură și devine un exercițiu speculativ.
Exercițiile speculative au marele merit că sunt acțiuni în spirală. Reflecția se transformă în reflexie și invers. Dar tot aici apare și riscul spiralării infinite. Pentru că reflecția care se plimbă cu oglinda în mână cade pradă plăcerii speculative, dar se și poate bloca într-un narcisism al cunoașterii.

Ne-am întrebat de multe ori și i-am întrebat și pe alții, ce reprezintă Iașul în bucate? Am mai aplecat urechea și la vorbele din târg, inclusiv la târgul Iașul în bucate. Pentru că da, Iașul în Bucate reprezintă un târg organizat în dealul Copou din Iași. Dar Iașul în Bucate nu este un târg oarecare, luat de la anticariatul oboarelor și iarmaroacelor. Iașul în Bucate este evenimentul comunității în sprijinul comunității.

Dacă suntem cercetători, agricultura ecologică reprezintă o temă actuală de interes național în context internațional. Suntem interesați de analize, evoluții în timp și spațiu, atât în România cât mai ales pe plan mondial. Suntem atrași de cifre și de clasamente, de suprafețe certificate, de număr de operatori  și de cererea și oferta de hrană ecologică. În acest context, devine foarte interesantă atitudinea și percepția consumatorilor față de produsele eco, fie că le mai numim și bio sau organice.

Astfel, excelența este într-o atât de mare măsură inovativă încât cred că o putem înțelege doar în sens exploratoriu și, totodată, în sens speculativ. Pentru a mă situa în orizontul excelenței, trebuie să caut, trebuie să fiu atent la deschiderile care îmi apar și trebuie să îmi dau seama în ce măsură mă schimbă întreaga această experiență. Nu știu în ce măsură poate oferi lămuriri acest scurt text. Sigur nu provoacă definiții și conceptualizări și sigur nu rafinează manualul ideii de excelență. Dar îmi dau seama că mă ajută, totuși, cu ceva. Pentru că îmi indică tocmai ceea ce nu poate fi excelența.

Institutul Rainer, după cum îi spunem atunci când ne grăbim, a venit în consorțiul Cesar cu un set de noi provocări. Dimensiunea alimentară a sistemelor alimentare este asumată de Centrul Cesar2030, dar existau anumite subsisteme care nu ne erau ușor accesibile datorită unor factori ușor de înțeles. Cercetări care țin de antropologie bio-medicală, Experimente de genetică alimentară, antropologia sistemică a comportamentelor alimentare actuale, antropologia alimentară a copiilor.

Această lume efervescentă şi mulţumită de sine se oglindeşte cu succes în cartea de bucate. Abundența, varietatea teritorială (provinciile) și etnică (a «minorităților» care au devenit vizibile în noul Regat, inclusiv prin bucătăria lor) și stabilitatea unei lumi în care se pot anticipa costurile zilnice (nu cum e acum) puteau atenua impulsurile radical-naționaliste, într-un registru identitar și patriotic firesc pe atunci.

Wool, cheese, and meat are usually produced “on the go” using simple traditional manufacturing techniques that have not changed much over centuries, and where the shepherds must by necessity adopt tools from the natural surroundings or those that can be carried on their donkeys’ bags. These products are thus witnesses of pastoralists’ challenges, such as facing wild predators, inclement weather and nowadays modern infrastructure or privatized lands impeding their accustomed transit paths.

Nu am întrebat-o noi ce mai face și pe unde se mai cărăbănește, dar ne-am dat seama că s-a aciuat pe lângă noi nu doar Scufița Roșie din poveștile noastre gastronomice, ale noastre și ale lupului, bineînțeles. Dincolo de rolul de Scufiță Roșie, atent marketat de generații și generații mâncăcioase, arătarea zglobie, în marginea unui exercițiu de brainstorming (inovare participativă, după cum i se mai spune), și-a apropriat aproape instantaneu și rolul de Scufiță Sistemică.

Favorizăm din ce în ce mai mult în noua scolastică diferențe care țin de vechea clasificare a cunoașterilor și științelor. Potrivit acesteia, orizontul cunoașterii este populat de științele naturii și științele omului. Dincolo de toate variațiile posibile și de adaptările pe transversală, de exemplu, în clasificarea cercetării în fundamentală și aplicată, gândirea sistemică din centrul Cesar2030 este interesată mai ales de hiatusul ca atare. De linia de demarcație, care uneori este un spațiu de joncțiune, dar, de cele mai multe ori, constituie un interval al rupturii. Astfel, chestiunea în joc ridică o provocare metodologică și nu una simplă, ci chiar sistemică.

Sometimes, Building Cesar is the dream of a cat. Or cat of a dream. Or wagging the dog. Anyway, sometimes Cesar is dreaming about being a cat. On the other hand, Cesar the Cat finally got his 9 lives. Timisoara Branch of the Romanian Academy and Stefan cel Mare University of Suceava joined Cesar2030 Consortium.
9 partners, 7 cities, and 5 development regions are giving together the new form of Cesar.

Deși nu au fost proiectate în acest mod, acțiunile noastre au început să se structureze atât pe teme, interese și așteptări, cât și pe cronologii comune, care dau demersului nostru o anumită etapizare. Se pare că, dincolo de intenția noastră explicită, lucrurile s-au așezat în jurul unor noduri de obiective și pe linia unor perioade de lucru bine delimitate. Astfel, cred că a trecut o primă etapă. Una în care putem spune că a fost vorba de o organizare internă. Și în care parteneriatul și-a trasat principalele direcții de colaborare pe verticală și orizontală.

Când suntem pasionații, putem cădea pradă ușor demonului mesianismului. Mai ales când sunt în joc argumente puternice și proiecții pe termen lung. Iar dacă începem să scriem și la cartea First Book of Cesar, rețeta e perfectă. De fapt, nu se numește First Book of Cesar. Dar nu puteam rata efectul retoric de dragul acurateții în legătură cu un simplu titlu. Titlul cu adevărat adevărat este Building Cesar – Modele de bune practici în dezvoltarea proiectelor din ecosistemele de cunoaștere. E mult mai cuminte, dar tot are ceva conspirativ. 

Și așa s-a născut Cesar the Idea. Care, apoi, avea să-și joace toate rolurile integrării sistemice, luând, pe rând, formele cele mai exotice: Cesar the Book, Cesar the Cat, Cesar the Castle, Cesar the Library, Cesar the Iceberg. Și multe altele care așteaptă să nI se înfățișeze. Și, pentru că orice idee se fixează la început în metadatele ei, Cesar și-a asumat primul rol de vector și promotor al strategiei Food2030, cu un accent deosebit pus pe ideea de reziliență, sustenabilitate în cunoaștere și acțiune, durabilitate la nivel strategic și dinamică integrată, dată de abordarea sistemică.